Business Edu Awards 2009

Daca vreti sa va votati trainerul preferat, s-a deschis sezonul 🙂

Sunt foarte curios cine va iesi anul acesta trainerul cel mai popular, ca numar de voturi pe site-ul Business Edu. La fel, ma roade curiozitatea sa stiu cine va deveni trainerul anului, la voturile HR-ilor din Romania, ca premiant al primei editii (scuzati lipsa de modestie).

Cred insa ca, daca site-ul ar fi deschis in acest sistem intregul an, ar fi o platforma excelenta pentru toti participantii la traininguri sa isi spuna parerea despre trainerul pe care l-au vazut la sala. Si atunci, concursul de trainer al anului sau de trainer popular nu ar mai fi doar o cursa de o luna pentru strangerea de voturi prin trimiterea de mesaje in masa pe messenger.

So, may the best and the most popular win!

Anunțuri

Training Tip #3

E o senzatie foarte placuta sa vezi cum oameni in care ai investit timp si energie, cresc si ajung sa livreze sesiuni aproximativ asa cum le livrai tu. Am scris „aproximativ” deoarece nu poti astepta ca din prima un om sa ajunga la relaxarea si usurinta cu care livrezi tu de cativa ani aceeasi sesiune. Asist (si scriu in acelasi timp) la prima livrare a unei sesiuni pe care am introdus-o in Romania acum 4 ani, de catre traineri interni ai unei companii mari din Romania. Desi am avut T4T, discutii si practica, am constatat ca am ajuns intr-o situatie similara cu una pe care am intalni-o in artele martiale: poate cere instructorul unui elev sa sara direct la nivelul maxim de performanta?

Detaliez: un caz clasic este cel al oricarui practicant de arte martiale, care, in drumul sau spre stapanirea artei respective, are de trecut prin „Scoala de baza”. Asta inseamna ca multe zeci de ore va repeta pana la plictiseala/disperare aceleasi tehnici simple, de baza, pana cand instructorul va decide ca le executa cum trebuie. Cand am inceput studiul artelor martiale, eram in aceeasi situatie si multa vreme nu vedeam sensul unei practici indelungate pentru miscari banale. Mi s-a explicat atunci ca, daca vreau sa stapanesc tehnici mai complexe, tot de la cele de baza plec. Si daca pe acelea le invat prost sau nu imi ies bine, voi afecta si tehnicile avansate. 

Uitandu-ma la trainerii pe care ii supervizez azi, acum, imi dau seama ca am tendinta de a le cere sa faca ceea ce fac eu, acum, dupa 4 ani de experienta pe acelasi program. De exemplu, imi doresc sa nu mai foloseasca atat de multe slide-uri ci sa faciliteze conversatii. Vreau sa ii vad relaxati si glumind cu participantii. Am uitat ca acum 4 ani, la prima livrare, eram super emotionat si ma uitam cu speranta la ce scrie pe slide. Va aduceti aminte, cei care sunteti traineri si ati livrat pentru prima data un curs, cum va uitati la slide-uri? Cati dintre voi gandeati in acel moment: „Pe slide e informatia cheie si nu trebuie sa se vada in sala ca sunt la prima livrare si sunt nesigur pe ce spun”?

E o tendinta pe care o asociez cu programul pe care il livrez cu cea mai mare placere – Leadership Situational II – si anume, ca daca ai un om experimentat pe anumite sarcini, nu inseamna ca el va fi experimentat pe toate, prin urmare, nu ii cere sa faca la fel de usor si de bine ceva ce abia a inceput.

Adu-ti aminte cum faceai tu la inceput si pune-te in locul lui, poate retraind senzatiile respective, ca sa intelegi cum poti sa il ajuti sa isi controleze stangaciile, dar fara sa ii explici ca ar trebui sa faca la nivel de expert, asa cum faci tu acum, doar pentru ca ai multe sute de repetari la activ si nu mai simti nevoia sa treci prin toate etapele.

Defineste impreuna cu el care ar fi standardul acceptabil in acest moment si apoi urmareste atingerea acelui standard, nu al tau. Mai tarziu va ajunge si la nivelul la care esti, si va fi relaxat, poate chiar va inventa activitati la care tu nu te gandesti acum.

Fii aproape fara a-i distruge energia pe care o are ca incepator! 🙂

Training Tip #2

De cate ori te-ai intrebat de ce faci training? Si ce raspuns ti-a venit in minte? Dincolo de cele standard gen: „Imi place sa ii invat pe oameni”, „Pentru mine e o pasiune” etc. Sa fim seriosi, majoritatea trainerilor cred ca fac asta pentru bani, pentru a-si asigura un prezent si un viitor.

Dar dincolo de aceasta nevoie, de ce faci training? Ce te face sa te trezesti in fiecare dimineata si sa mergi la inca o sesiune de curs sau la o intalnire cu un client? Dincolo de feedback-uri bune sau foarte bune, ce altceva mai vrei sa obtii in urma sesiunilor pe care le livrezi? Ce vrei sa se spuna despre tine ca trainer?