Provocarea generatiilor (1)

Un banc despre miscarea Emmo pe care l-am auzit de curand se refera la Craciun: “Se stie ca, datorita prevederilor UE, nu mai avem voie sa ucidem bietele animale. Prin urmare, un grup de oameni de afaceri s-a gandit sa importe porci Emmo, care se taie singuri”. Dincolo de hilarul sau absurdul situatiei, este un exemplu de interactiune intre generatii diferite. In fond, miscarea Emmo nu mi se pare a fi chiar atat de rea pe cat de acide sunt glumele pe seama ei. E doar diferita de manifestarile generatiei din care face parte, generatie numita mai peste tot “Y” sau “Internet” / “Google”. Daca ne amintim (ma rog, cei care isi amintesc) de miscarile hippie, punk, disco, breakdance si ele au fost la momentele aparitiei lor, criticate sau cel putin privite ciudat. Erau legate de anumite curente muzicale si aveau elemente de identificare clare (gesturi, cuvinte, piese de imbracaminte etc.). Poate ca rolul acestor miscari aparute in cadrul anumitor generatii a fost de a sublinia si mai clar existenta generatiei respective.

 

In sesiunile de training incep sa constientizez din ce in ce mai mult diferentele dintre participanti care apartin unei generatii sau alteia prin reactia pe care o au fata de acelasi tip de activitati – unii dezbat foarte mult, altii rezolva foarte repede si au nevoie de o noua  provocare. Atunci cand am citit prima data despre generatii si diferentele mi-am pus intrebarea: “cat de mult ar trebui sa cred intr-o generalizare a unor nevoi la un grup de populatie de zeci de milioane de oameni?”. Ar insemna sa spun ca toti cei care apartin generatiei X se comporta la fel sau se imbraca la fel?

 

Daca cineva vrea sa analizeze mai specific un anumit grup de persoane sau un individ, are la dispozitie alte intrumente precise si perfectionate in timp. Generalizarea nevoilor sau tendintelor unei generatii serveste insa ca punct de plecare in anticiparea anumitor reactii tipice pe care angajati de o anumita varsta ar putea sa le aiba in anumite contexte. Daca ne uitam la momentul in care apare o generatie, punctul de plecare e perioada in care se nasc cei care ii apartin: evenimentele din perioada respectiva, evolutia economica si tehnologica, echilibrul social isi pun amprenta pe dezvoltarea lor. Asa cum remarca si Morris Massey in cartea People Puzzle, primii 10 ani din viata unui copil sunt definitorii pentru slefuirea atitudinii, valorilor si convingerilor acestuia. In urmatoare perioada, pana la varsta de 20 ani, aceste valori si convingeri se intiparesc in personalitatea noastra si ajung sa ne influenteze viata personala si profesionala.

 

Daca ne gandim la anumite perioade din istorie si influenta acestora asupra copiilor care le-au fost martori, putem destul de usor sa intelegem care e impactul general asupra valorilor si convingerilor acestora. Si chiar daca membrii unei generatii nu impartasesc exact aceleasi valori si convingeri, acestia au parte de aproximativ aceleasi experiente de invatare si in acest fel contribuie la crearea unei identitati generationale.

 

Dintre diferite variante de impartire a generatiilor, cea care mi s-a parut mai usor de acceptat este urmatoarea:

   Generatia anilor 1920 – 1940, numita “The Silents” la nivel mondial, in Romania i-as spune “Interbelica”

   Generatia anilor 1940 – 1960, numita “Baby Boomers” in multe tari, la noi i-as spune a “Colectivizarii”

   Generatia anilor 1960 – 1980, numita “X” la nivel mondial, la noi are si un supranume: “Decreteii”

   Generatia anilor 1980 – 2000, numita “Y” la nivel mondial (cu variante “Millennials”, “Internet”, “Google”) si din punctul meu de vedere este prima generatie aliniata ca nevoi si valori cu cele similare din alte tari

   Generatia anilor 2000 – 2020, inca in formare, denumita “Z” sau “C” (de la Comunitate) si despre care se fac estimari legat de cum va evolua

 

Care ar fi pe scurt caracteristicile acestor generatii?

 

1.     Generatia “The Silents” sau “Interbelica”

       Au varste intre 68 si 88 ani, sunt pensionari majoritatea

       In unele tari sunt inca prezenti ca actionari sau in consilii de conducere, la noi nu au avut aceasta sansa din cauza comunismului care le-a distrus visele dupa 1948

       Au fost crescuti in spiritul anilor interbelici cu accent pe respectul fata de ceilalti

       Sunt traditionalisti si le place o abordare structurata

 

2.     Generatia “Baby boomers” sau a “Colectivizarii”

       Au varste cuprinse intre 48 si 68 de ani, sunt manageri seniori sau in top management, in multe companii sunt presedinti

       In Romania, toti au facut cariera in perioada comunista iar revolutia i-a prins pe unii in “offside”, provocandu-i sa-si schimbe convingerile si sa o ia de la capat

       Unii dintre ei au reusit sa isi cladeasca afaceri de succes sau sa devina manageri in diferite companii (mai ales segmentul mai tanar al generatiei)

       Spre deosebire de Baby-boomers, care in SUA si Europa au recladit tarile dupa razboi, la noi energia a fost diferita si pentru unii a fost orientata spre supravietuire sau rezistenta si asta se vede uneori si in nevoile lor

       Au tendinta de a fi loiali unei organizatii si apreciaza mult claritatea, stabilitatea

       Le place stilul traditional, tanjesc uneori dupa ce este romanesc si vad ca se pierde in ceata globalizarii

       Respecta ierarhia si functiile manageriale in organizatii, luandu-le uneori ca pe un dat care nu trebuie contestat

 

3.     Generatia “X” sau “Decreteii”

       Sunt familiarizati cu tehnologia moderna (calculatoarele personale s-au nascut odata cu unii din ei) – va mai amintiti HC 85, limbajul Basic, Spectrum sau XT?

       In Romania au fost rezultatul unui decret care a dus practic la dublarea numarului de copii, cu efecte dezastruoase asupra sistemului de invatamant. Totusi, generatia X a Romaniei este care care acum asigura managementul in majoritatea companiilor din Romania si este cea care asigura tranzitia Romaniei de la comunism la capitalism

       Le place abordarea informala in relatiile cu ceilalti si asta se vede si in fortarea limitelor conformismului sau traditionalismului de care se simt atat ade atasati membrii generatiei “Colectivizarii”

       Faptul ca au avut acces din copilarie la calculatoare, ii face sa aiba o capacitate de invatare superioara generatiei anterioare si, in acelasi timp, sa aiba o flexibilitate mult mai mare in adaptarea la schimbari

       Pentru ca multi au ajuns in acest moment la maturitatea profesionala nu doar la cea fizica, incep sa caute echilibrul vietii personale – profesionale

       Le place diversitatea si se simt pregatiti sa faca fata unor experiente diverse, unii dintre ei cautand acum, in jurul varstei de 30 ani, sa compenseze lipsurile din vremea lui Ceausescu, facand acele activitati sau sporturi care atunci le-au fost interzise sau imposibil de practicat

 

4.     Generatia “Y”

       La nivel mondial, sunt prima generatie care s-a nascut cu computerele si tehnologia in casa

       Sunt in acest moment cei mai familiari cu tehnologia de comunicare si relationare sociala, fortand chiar limitele organizatiilor in directia integrarii cat mai mari a acesteia in contextul de business

       In Romania sunt prima generatie care e aliniata ca nevoi si comportamente generatiei Y din lumea intreaga

       Invata mult mai repede decat generatia precedenta dar nu au rabdare sa acumuleze si au tendinta de pune presiune in acest sens

       Nu sunt intotdeauna adeptii ierarhiei si au tendinta de a lucra foarte bine intr-o organizatie tip retea, in care structurile sunt inlocuite cu delegarea de responsabilitate si cu procese simple si clare

       Tendinta de viteza si lipsa de interes pentru acumularea treptata de experienta ii face sa aiba nevoie de supervizare atenta in procesul de dezvoltare

       Sunt mai narcisiști decât alte generații, individualiști, independenți

       Au multă încredere în ei înșiși

       Au atitudinea: “Been there. Done that”

       Vor să știe că au impact la locul de muncă

Anunțuri