Training Tip #2


De cate ori te-ai intrebat de ce faci training? Si ce raspuns ti-a venit in minte? Dincolo de cele standard gen: „Imi place sa ii invat pe oameni”, „Pentru mine e o pasiune” etc. Sa fim seriosi, majoritatea trainerilor cred ca fac asta pentru bani, pentru a-si asigura un prezent si un viitor.

Dar dincolo de aceasta nevoie, de ce faci training? Ce te face sa te trezesti in fiecare dimineata si sa mergi la inca o sesiune de curs sau la o intalnire cu un client? Dincolo de feedback-uri bune sau foarte bune, ce altceva mai vrei sa obtii in urma sesiunilor pe care le livrezi? Ce vrei sa se spuna despre tine ca trainer?

Anunțuri

3 răspunsuri

  1. La primul curs de ToT, in 1995, am avut norocul sa dau peste un om care mi-a schimbat viata. As fi prea vanitoasa daca as spune ca fac training pentru ca imi deoresc sa schimb si eu viata cuiva?
    De fapt, ceea ce imi place este ca trainerul este ca un actor. Nu conteaza ceea ce crezi, ce stii, ce iti place – conteaza doar ceea ce vrei sa declansezi la ceilalti. De aceea, trebuie continuu sa disimulezi pentru a obtine ceea ce iti propui.
    Am facut acelasi curs de vreo 14 ori la rind. La al doilea, ma simteam ca un casetofon stricat. La al treilea mi-a revenit entuziasmul – mi-am dat seama ca nu exista doua cursuri la fel si depinde doar de mine sa ma simt bine si sa-i fac pe ceilalti sa creada ca acel curs este special conceput pentru ei.
    Iar cel mai frumos feedback pe care l-am avut a fost cind, dupa ce am lucrat cu un grup rigid si foarte reticent (inspectori in constructii!), cineva mi-a spus ca nu a mai intilnit o persoana mai calma si intelegatoare ca mine! In conditiile in care toata lumea ma cunoaste pentru caracterul meu coleric si pentru impulsivitate, mi s-a parut ceva deosebit, nu?
    Iar ca obiectiv, de obicei urmaresc sa identific in medie maxim 3 participanti dintr-un grup, cu care sa stabilesc o relatie care sa nu se termine neaparat la incheierea contractului de training. Asa mi-am creat grupul meu de contacte si apoi parteneri sau colaboratori pentru alte initiative.
    Mai putin ma intereseaza evaluarile cursantilor (vai, am spus ceea ce nu trebuia sa stie nimeni!). Mi se par prea subiective si prea superficiale in majoritatea cazurilor.
    Este mult? Este putin? Pentru mine este OK. Dupa cum vezi, ma multumsc cu putin. Dar mai vreau vreo 20 de ani de training.
    Cristina

  2. Cristina, iti multumesc pentru raspuns. Apreciez ca ti-ai petrecut un pic de timp raspunzand intrebarilor adresate „eterului” virtual. Impartasesc si eu aceeasi senzatie pe care ai avut-o si tu dupa livrarea primelor sesiuni.

    Chiar daca am livrat unul din programele noastre (Leadership Situational II) de peste 50 ori, pot spune ca la inceput am trecut prin aceeasi senzatie. Si pot livra aceeasi sesiune cu aceeasi energie dintr-un simplu motiv: „misiunea” mea ca trainer. In plus, imi place obiectivul pe care ti-l stabilesti pentru fiecare sesiune. Cu permisiunea ta, as vrea sa-l dau ca exemplu trainerilor pe care ii supervizez si ii ajut sa creasca.

    Rares

  3. Desigur – eu nici nu cer permisiunea, ci „fur” tot ce-mi place de la trainerii mei si apoi vad cum pot sa adaptez la ceea ce pot face eu …
    sa ne fie bine
    cristina

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: